
Cum alegi un distrugător de documente: nivel P-4 sau P-5 și GDPR
Pentru acte cu date personale alegi un distrugător de documente cu nivelul de securitate P-4 din DIN 66399 (particule de cel mult 160 mm²), iar pentru date medicale unul P-5. Tăierea în fâșii nu e sigură, iar GDPR nu impune un nivel anume. Capacitatea și ciclul le potrivești după volum.
Răspunsul rapid
Când alegi un distrugător de documente pentru acte cu date personale obișnuite (facturi, contracte, CV-uri, fluturași de salariu), cauți nivelul de securitate P-4 din DIN 66399. P-4 înseamnă particule de cel mult 160 mm², adică cel puțin circa 390 de bucăți dintr-o coală A4. DIN 66399 e standardul german care clasează distrugerea suporturilor de date, iar la hârtie o face după mărimea maximă a bucăților.
P-5 (cel mult 30 mm², peste 2.000 de bucăți pe coală) e pentru date medicale, dosare de personal complete și documente de strategie. Tăierea în fâșii (P-1 și P-2) nu e sigură pentru date personale, fiindcă benzile se pot reașeza.
GDPR, regulamentul european (UE) 2016/679 privind protecția datelor, nu impune un nivel anume. Cere măsuri de securitate potrivite riscului, iar P-4 e recomandarea curentă din practică, nu o cifră scrisă în lege.
Volumul decide categoria aparatului: calculezi
minute de motor = coli / coli per trecere x secunde per trecere / 60și compari rezultatul cu ciclul de funcționare de pe fișă. Ciclul e timpul cât lucrează aparatul până la pauza de răcire. 400 de coli dintr-o dată cer circa 5 minute de motor pe un aparat de birou și circa 12 pe unul personal.Pe fișă cauți cifra P, nu eticheta „cross-cut” (tăiere în particule) sau „micro-cut” (particule foarte mici), fiindcă aceeași etichetă apare pe niveluri diferite.
Ce nivel de securitate DIN 66399 îți trebuie, pe tipuri de documente
Pentru un distrugător de documente de birou contează trei niveluri DIN 66399: P-3 pentru acte interne fără date personale, P-4 pentru date personale obișnuite și P-5 pentru date sensibile, cum sunt cele medicale.
DIN 66399 e standardul german pentru distrugerea suporturilor de date, apărut în 2012 în locul lui DIN 32757, care avea doar cinci trepte. Un „nivel 3” scris pe un aparat vechi nu înseamnă deci automat P-3. Din 2018 există și ca standard internațional, ISO/IEC 21964, cu aceleași niveluri. Fiecare nivel fixează mărimea maximă a bucăților, nu tehnologia cuțitelor.
Nivel | Limita din standard | O coală A4 devine | Pentru ce acte la birou |
|---|---|---|---|
P-1 | fâșii de cel mult 12 mm sau particule de cel mult 2.000 mm² | circa 18 fâșii pe toată lungimea | hârtii fără nimic de protejat |
P-2 | fâșii de cel mult 6 mm sau particule de cel mult 800 mm² | circa 35 de fâșii | note interne fără nume sau cifre |
P-3 | particule de cel mult 320 mm² sau fâșii de cel mult 2 mm | cel puțin circa 195 de particule | documente interne fără date personale |
P-4 | particule de cel mult 160 mm² | cel puțin circa 390 de particule | facturi, contracte, CV-uri, fluturași de salariu |
P-5 | particule de cel mult 30 mm² | cel puțin circa 2.080 de particule | date medicale, dosare de personal complete, documente de strategie |
P-6 și P-7 | particule de cel mult 10 mm², respectiv 5 mm² | peste 6.200, respectiv peste 12.400 | cercetare și informații secrete, rar la birou |
Numărul minim de bucăți pe coală iese dintr-o împărțire: coala A4 are 210 x 297 = 62.370 mm², deci la plafonul de 160 mm² rezultă cel puțin 62.370 / 160 = circa 390 de bucăți. Tăietura uzuală de 4 x 40 mm atinge exact plafonul nivelului P-4.
Nivelul pornește de la clasa de protecție, adică de la cât rău ar face actele ajunse la persoane neautorizate. Clasa 1 (protecție normală) admite P-1 până la P-3, clasa 2 (protecție ridicată) P-3 până la P-5, clasa 3 (protecție foarte ridicată) P-4 până la P-7. În documentația producătorilor, datele personale intră de regulă cel puțin în clasa 2, cu P-4 ca nivel recomandat.
Ce cere GDPR la distrugerea documentelor
GDPR nu numește niciun standard și nicio mărime de particulă pentru distrugerea documentelor: cere măsuri de securitate proporționale cu riscul, iar nivelul DIN ales e un reper cu care îți justifici decizia.
Distrugerea e tot prelucrare. Regulamentul (UE) 2016/679 trece distrugerea în definiția prelucrării (art. 4 pct. 2), deci actele scoase din uz rămân în responsabilitatea ta până sunt distruse.
Obligația e generală. Art. 5 cere ca datele să fie ținute doar cât e nevoie și apărate de accesul neautorizat, iar art. 32 cere măsuri potrivite riscului. De aici practica: P-4 pentru date obișnuite, P-5 pentru categoriile speciale de la art. 9, cum sunt datele despre sănătate. Un dosar de personal complet merge de obicei la P-5, fiindcă poate conține și acte medicale, cum e fișa de aptitudine de la medicina muncii.
Un sac aruncat întreg poate fi un incident. Actele cu date personale ajunse întregi la container pot constitui o încălcare a securității datelor. Dacă încălcarea poate genera un risc pentru drepturile persoanelor din acte, o notifici Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP). Art. 33 cere notificarea fără întârzieri nejustificate și, dacă e posibil, în cel mult 72 de ore de când ai aflat de încălcare.
Firma de distrugere lucrează în numele tău: în termenii GDPR e, de regulă, persoană împuternicită, deci încheii cu ea un contract cu clauzele de la art. 28. Pentru ce predai ceri un proces-verbal de distrugere.
Înainte de o curățenie de arhivă, verifică termenele de păstrare: actele contabile, statele de salarii și dosarele de personal se păstrează ani la rând, unele chiar zeci de ani. Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996 cere firmelor un nomenclator arhivistic, cu termenul de păstrare al fiecărui tip de document. Dosarele expirate se elimină doar prin procedura de selecționare, pe bază de proces-verbal. Nici scanarea nu te scutește automat de păstrarea originalelor: copia digitală ține locul originalului doar în condițiile prevăzute de lege. Alegerea scanerului de arhivare e tratată în ghidul despre scanere de birou ADF duplex sau flatbed, iar modelele sunt în categoria scanere.


