De ce se încălzește laptopul: praf, pastă termică și throttling
Laptopul se încălzește și pierde brusc din frecvență aproape întotdeauna din două cauze: radiator colmatat cu praf sau pastă termică pompată în afara nucleului. Curățarea radiatorului aduce cel mai mult, 10-20 °C, pasta nouă 5-15 °C, iar standul și profilul de putere, câteva grade.
Răspunsul rapid
Laptopul se încălzește, sacadează sau se stinge sub sarcină aproape întotdeauna din una dintre patru cauze, în ordinea asta: covor de praf lipit de radiator, pastă termică pompată în afara nucleului, admisie de aer astupată (pat, pătură, birou lipit de perete) sau ventilator defect.
Thermal throttling înseamnă că procesorul își reduce singur frecvența ca să nu treacă de temperatura maximă admisă. Semnul lui nu e temperatura mare, ci frecvența care cade sub cea de bază și rămâne acolo. Un vârf scurt de 95 °C la pornirea unui joc e comportament normal pe un laptop subțire.
Diagnoza nu cere șurubelniță. Douăzeci de minute cu un program de monitorizare și patru teste simple îți spun dacă problema e mecanică, termică sau software.
Ordinea câștigurilor: curățarea unui radiator colmatat scade temperaturile cu 10-20 °C, pasta nouă cu 5-15 °C dacă cea veche e uscată, iar standul și profilul de putere aduc de regulă doar câteva grade.
La pastă contează vâscozitatea, nu cifra de W/mK de pe cutie. Pe un laptop, o pastă fluidă e împinsă afară de sub nucleu în câteva luni.
Ce temperaturi sunt normale și când e vorba de thermal throttling
Un laptop e în parametri la 40-55 °C în repaus și 75-95 °C sub sarcină susținută; devine caz de thermal throttling abia când stă constant peste 95 °C și frecvența cade sub cea de bază.
Procesoarele de laptop nu au o temperatură fixă de lucru: urcă frecvența până lovesc prima dintre trei limite, adică puterea alocată de producător (PL1 și PL2 la Intel, PPT la AMD), curentul maxim al etajului de alimentare sau temperatura maximă a joncțiunii, TjMax, uzual între 95 °C și 105 °C. Pe un ultrabook subțire, prima atinsă e aproape mereu cea termică, prin proiectare, nu prin defect.
Ce urmărești | În repaus | În sarcină susținută | Semnal de alarmă |
|---|---|---|---|
Temperatura pachetului CPU | 40-55 °C | 75-95 °C, cu vârfuri scurte | Peste 95 °C constant, cu frecvența în scădere |
Temperatura GPU | 35-50 °C | 70-87 °C | Hotspot peste 100 °C |
Frecvența pe toate nucleele | Frecvență redusă | Peste frecvența de bază | Sub frecvența de bază, minute în șir |
Turația ventilatorului | 0-2.000 rpm | 3.500-5.500 rpm | 100 la sută și în repaus, sau 0 rpm la 90 °C |
Diferența între nuclee | Sub 10 °C | Sub 10 °C | 15-20 °C constant la sarcină uniformă |
Diferența mare între nuclee, la o sarcină care le încarcă pe toate egal, arată un radiator care nu calcă plan: șurub strâns asimetric, zonă rămasă fără pastă sau pad termic prea gros care ridică talpa.
Dacă temperatura trece de limita de throttling în ciuda frecvenței reduse, protecția hardware din siliciu taie alimentarea: laptopul se stinge sec, ca și cum ar fi fost scos din priză. E o măsură de siguranță, nu o defecțiune, dar înseamnă că răcirea nu mai face față deloc.
Diagnoza în douăzeci de minute, fără să desfaci nimic
Cauza se stabilește fără șurubelniță, în douăzeci de minute de monitorizare și patru teste. Pornește un program gratuit de citire a senzorilor, de tipul HWiNFO în mod „sensors only", și lasă o sarcină constantă zece-cincisprezece minute: un test de randare pe toate nucleele sau chiar jocul care sacadează. Urmărește patru lucruri: temperatura pachetului, frecvența efectivă, indicatorii de throttling și turația ventilatorului.
Testul admisiei. Ridică laptopul trei-patru centimetri pe două cărți, ca fantele de jos să respire, și repetă sarcina. Dacă temperaturile scad cu peste 5 °C, admisia era problema, iar un stand o rezolvă în mare parte.
Testul evacuării. Ține palma în dreptul fantei laterale sau din spate. Ventilator zgomotos, dar aer slab și călduț la ieșire, înseamnă radiator colmatat: aerul e împins, dar nu are pe unde ieși.
Testul de repaus. Dacă în repaus, cu procesorul sub 5 la sută încărcare, temperaturile stau peste 60 °C și ventilatorul urlă, cauza e software. Sortează procesele după consum și verifică actualizările de sistem, scanările antivirus și lansatoarele de jocuri din fundal.
Testul de alimentare. Temperaturi rezonabile pe baterie și mult mai mari în priză sunt normale: pe alimentator cresc limitele de putere. Cifrele de consum sunt în ghidul despre cât consumă un PC de gaming față de un laptop.
Praful din radiator: de ce fantele curate nu spun nimic
Fantele carcasei pot arăta impecabil în timp ce radiatorul e complet înfundat, fiindcă praful nu se strânge la fante, ci în pachetul de aripioare din spatele ventilatorului. Ventilatorul centrifugal aspiră aer prin partea de jos și îl împinge prin pachetul de aripioare subțiri de la marginea carcasei. Scamele, părul și praful fin nu trec prin el: se presează pe fața dinspre ventilator și se îndeasă într-un strat compact, ca o pâslă, care în unul-doi ani de folosire pe pat sau pe covor închide practic tot debitul.
Verificarea e vizuală. Cu capacul inferior scos, privește prin pachetul de aripioare spre o sursă de lumină: dacă nu vezi lumina printre lamele, ai găsit cauza. Pe laptopurile de gaming verifică și filtrele de praf din capac, unde există, fiindcă se colmatează primele.
Cum cureți fără să distrugi placa de bază
Curățarea corectă a unui laptop de praf înseamnă bateria deconectată de pe placă, stratul de praf scos mecanic din radiator și aer comprimat suflat cu paleta ventilatorului ținută cu degetul.
Oprește complet laptopul (închidere, nu repaus), scoate încărcătorul și atinge întâi un obiect metalic legat la pământ, ca să te descarci electrostatic.
Desfă capacul inferior. Șuruburile au adesea lungimi diferite: pune-le pe o hârtie, în poziția din care le-ai scos. Clemele se eliberează cu o pană de plastic, nu cu șurubelnița.
Deconectează mufa bateriei de pe placa de bază înainte de orice altceva, apoi ține butonul de pornire apăsat zece secunde. E singura regulă care chiar salvează plăci: o șurubelniță scăpată pe placă alimentată scurtcircuitează trasee.
Ține paletele ventilatorului cu degetul când sufli aer comprimat. Jetul le rotește mult peste turația de lucru, iar riscul cert e mecanic, pentru rulment. Din același motiv, fără aspirator casnic.
Scoate stratul de praf cu penseta, dinspre partea ventilatorului, apoi suflă dinspre exterior spre interior, ca microparticulele să iasă afară, nu în carcasă.
Fără alcool sanitar și fără acetonă. Spirtul medicinal conține în jur de 30 la sută apă plus aditivi care lasă depuneri, iar acetona atacă plasticul: se folosește exclusiv alcool izopropilic de puritate ridicată. Consumabilele sunt în kituri de curățare, iar sprayurile cu aer comprimat la accesorii laptop.
Dacă nu schimbi pasta, ai terminat. Montează capacul, reconectează bateria și repetă măsurătorile.
Ai nevoie de un set de precizie cu bițuri mici și pene de plastic.
